Americanul John L. Holland, doctor în psihologie, profesor universitar, şi-a dedicat cariera examinării opţiunilor ocupaţionale. Primul său studiu pe această temă a fost publicat în anul 1959, si de atunci a suferit mai multe revizuiri şi republicări. Holland a identificat 6 tipuri de personalitate, iar teoria sa susţine faptul că toţi oamenii de încadrează într-unul sau mai multe dintre aceste tipuri. Holland a aplicat aceleaşi 6 caracteristici, profesiilor şi mediilor de muncă, considerând că prin examinarea combinaţiilor dintre tipurile de personalitate şi cele ale mediului, pot fi determinate unele rezultate. Holland afirma că alegerea profesiei şi nivelul succesului pot fi predeterminate.
Holland a fost convins că studenţii pot fi mult mai bine pregătiţi pentru viaţa profesională, dacă ei sunt încurajaţi şi ajutaţi să-şi evalueze punctele forte şi slăbiciunile. Testele sale pentru autocunoaştere au fost adaptate în timp, în aşa fel încât să fie înţelese şi de către cei cu dificultăţi de citire şi învăţare.
“Anumite schimbări sunt foarte greu de realizat. Persoanele care se încadrează în tipul artistic rareori pot evolua către alt tip de personalitate. La fel, cei din tipul ştiiinţific. Inginerii devin adesea antreprenori care îşi utilizează cunoştinţele de bază”, afirma Holland.”
Tipologia Holland este în prezent una dintre cele mai utilizate din lume, pentru a ajuta indivizii să-şi descopere propria reprezentare şi să-şi stabilească o direcţie a orientării educaţionale şi profesionale. Numeroase unelte, prezentate sub forma inventarelor, au fost create sau adaptate în SUA pentru a evalua acest model tipologic.
Un inventar al intereselor pune in valoare relieful particular al profilului unei persoane. Se observă adesea că subiecţii au o idee relativ clară despre ce le place cel mai mult şi despre ce le place cel mai puţin; în schimb le este dificil să aprecieze greutatea relativă a acestor interese. Se pare că ei nu-şi imaginează în ce grad caracteristicile lor sunt puternice sau evidenţiate, mai întâi unele în raport cu celelalte, şi în continuare comparate cu cele ale altor persoane. Odată evaluate interesele, trebuie confruntat profilul obţinut cu alte elemente (aptitudini, experienţă profesională etc.). Aceasta va permite desfăşurarea unei analize complete şi fine pentru a ajunge la recomandări realiste şi motivante.
Teoria lui Holland are la bază conceptul potrivit căruia oamenii pot fi clasificaţi în 6 grupuri diferite, în ceea ce priveşte interesele ocupaţionale:
R – realist
I – invetigativ
A – artistic
S – social
E – întreprinzător (engl. enterprising)
C – convenţional
După iniţialele celor şase tipuri, această teorie a primit denumirea de RIASEC. Descrierea dată de Holland se referă la tipuri idealizate sau pure. Tipurile de personalitate sunt reprezentate printr-un model hexagonal. Cu cât sunt situate mai aproape în reprezentarea hexagonală, cu atât au mai multe caracteristici comune.
Caracteristicile de bază ale celor şase tipuri de personalitate:
R. Realist
– preferă activităţi care implică manipularea explicită, ordonată sau sistematică a obiectelor, instrumentelor, maşinilor şi animalelor
– are aversiune faţă de avtivităţile educaţionale sau terapeutice
– exemple: antrenor sportiv, electrician, fermier, militar, lăcătuş.
I. Investigativ
– preferinţă pentru activităţi care necesită investigarea observaţională, simbolică, sistematică şi creativă a fenomenelor fizice, biologice şi culturale
– respinge activităţile persuasive, sociale, repetitive
– exemple: biolog, dentist, matematician, farmacist, fizician, veterinar
A. Artistic
– preferă activităţile ambigue, libere, nesistematizate, care implică manipularea materialelor fizice, verbale sau umane, pentru a crea forme sau produse artistice
– are aversiune faţă de activităţile explicite, sistematice, ordonate
– exemple: arhitect, profesor de arte, avocat, muzician, reporter, sociolog, translator.
S. Social
– preferinţă pentru activităţi care solicită manipularea altor persoane cu scopul informării, pregătirii, dezvoltării, vindecării sau educării
– aversiune faţă de activităţi explicite, ordonate, sistematice, care implică materiale, unelte sau maşini
– exemple: pediatru, asistent medical, fizioterapeut, asistent social.
E. Întreprinzător
– preferă activităţi care necesită manipularea altor persoane, pentru a atinge scopuri organizaţionale sau a obţine câştiguri economice
– are aversiune pentru activităţi observaţionale, simbolice, sistematice
– exemple: frizer, optician, agent de vânzări, agent imobiliar, agent de turism
C. Convenţional
– preferinţă pentru activităţi care implică manipularea explicită, ordonată, sistematică a informaţiilor
– aversiune pentru activităţi ambigue, libere, nesistematizate, exploratoare
– exemple: contabil, profesor de matematică, secretar.
Teoria lui Holland presupune că:
a). Toţi indivizii caută să facă ceea ce le place şi să atingă scopuri care să le valorifice talentul, aptitudinile şi interesele;
b). unele activităţi orientate către îndeplinirea scopurilor sunt conştiente, altele nu;
c). toţi indivizii sunt activi şi toţi factorii psihologici dau comportamentului o anume direcţie.
Teoria lui Holland funcţionează cel mai bine pentru persoanele care nu au intrat încă în câmpul muncii, sau pentru cei care au fost inactivi o perioadă mai lungă de timp.
Teoria este validată empiric.
Holland sugerează că oamenii funcţionează şi se dezvoltă cel mai bine; şi îşi găsesc satisfacţia în muncă, atunci când sunt plasaţi în medii care sunt compatibile cu personalităţile lor.
Fiecare dintre cele şase tipuri de personalitate se regăseşte în fiecare individ. Totuşi, unul sau unele dintre ele sunt de obicei mult mai evidenţiate decât celelalte. În interpretarea rezultatelor testului RIASEC, se iau în considerare în general primele trei tipuri clasate în ordinea descrescătoare a punctajului.
0 comentarii:
Trimiteţi un comentariu